Adameva

Viaţa-memoria-istoria ca un tren Pagină cu pagină cuvânt după cuvânt vrei să rămâi în captivitate. E adevărat că nici nu poţi coborî nu încă. Uneori te sufocă istoriile sale şi de-abia aştepţi o haltă undeva prin vreo altă amintire numai să poţi respira un pic. Cât să încerci să te pui în pielea acestei vieţi-memorii-istorii. De ce nu este iubit omul acesta? Dar cum ar putea fi ştiind să ofere atâta iubire fără să-i pese dacă o acceptăm? Şi dacă? Aşa m-ar întreba Paul Goma Asta o fi ultima haltă? Adam&Eva. Priveşte fiecare pierdut spre halta care încă nu i s-a arătat. Şi tu? La ultimul rând din Adameva. Parcă nostalgia începuturilor poate sfâşierile altui început O carte ca viaţa şi ca moartea. Acum o putem citi pe următoarea. Flori Bălănescu Şi parcă m-aş afla în camera de liberare cu cartea asta. În aşteptarea plecării dar încă nu azi: poate mâine. Bucurie a plecării vinovăţie că plec eu ceilalţi rămân Ae